Fibra textila este obtinuta din petiolurile frunzelor bananierului Abaca, mai este numita si Canepa de Manila. Foarte rezistenta, lucioasa, de culoare deschisa, lungimea unei fibre poate ajunge pana la 3 m. Aceasta poate fi folosita ca materie prima pentru confectionarea franghiilor si articolelor de imbracaminte rezistente.

Fibra obtinuta din celuloza, care prezinta o stralucire asemanatoare matasii. Are o elasticitate de pana la 30%, care impiedica textilele din acetat sa se mototoleasca excesiv. Este rezistenta la apa si se ususca foarte repede. 

Fibra de acril este un polimer sintetic ce contine cel putin 85% acrilonitril.

Broderie perforata, obtinuta prin scoaterea firelor de urzeala, sau unirea mai multor fire in vederea crearii unei terminatii ornamentale.

Lana provine de la animalul cu acelasi nume, este recunoscuta dupa proprietatile sale termice, este matasoasa si placuta la atingere. 

Tesatura se confectioneaza din blana iepurelui de Angora, perii fini ai acestor iepuri sunt goi pe dinauntru, au aspect pufos si proprietati izolante remarcabile.

Substanta cu care se trateaza tesaturile sau fibrele textile pentru a le da asprime, rigiditate, luciu, pentru a le face impermeabile, nesifonabile.

Este o fibra sintetica rezistenta la foc.

Tesatura din bumbac, de culoare inchisa, folosita mai ales pentru fabricarea articolelor pentru barbati.

Tesatura de bumbac (cu desene), flanelata pe una din fete.

Este un cuvant traditional indonezian care se refera generic la avopsire – ceara aplicata pe tesatura rezista.

O tesatura translucida din fire foarte subtiri de bumbac sau de in. Se folosește la confectionarea articolelor de lenjerie intima, rochiilor de vara, bluzelor, servește ca materie prima la onfectionarea hartiei de calc.

Stofa din matase sau lana, cu origine in Bengal.

Fasie de material textil taiata oblic, utilizata în croitorie.

Tesatura de bumbac, lana sau fibra sintetica, cu aspect buclat, ondulat.

Tesatura din bumbac albastru, rezistent, cu cusaturile intarite, cu tighele si tinte.

Tesatura de matase de calitate superioara, inflorata sau ornamentata cu fire de aur sau de argint.

Cusatura in relief  (reprezentand flori sau alte ornamente) executata pe un material textil.

Fibra vegetala, ce provine din semintele plantei de bumbac. Este foarte absorbant si de aceea se usuca foarte greu. Bumbacul este insa placut la purtat si are un potential redus de a provoca alergii. Complet neelastic, este deseori combinat cu fibre elastice din care rezulta o tesatura moale, care preia cu usurinta forma corpului. 

Mercerizarea este un tratament care da un aspect lucios bumbacului.

Operatie de apretura cu ajutorul careia, prin presare la cald, se da tesaturilor dn bumbac, de in etc., un luciu mai mare.

Lana camel se obtine de la animalul cu acelasi nume. Lana cea mai valoroasa este cea care provine de la animalele crescute in Asia intre Mongolia si Golful Persic. Este la fel de fina ca si casmirul, mai rezistenta si mai usor de prelucrat, nu provoaca alergii si nu se electrizeaza.

Tesatura din canepa este obtinuta din planta cu acelasi nume, aceasta tesatura este mai durabila decat oricare alta, nu irita pielea, nu se “strange” la spalat, are o structura usoara, racoroasa vara si calduroasa iarna.

Tesatura din panza subtire, dar foarte rezistenta.

Este o fibra vegetala asemanatoare cu lana, dar cu rezistenta redusa, fibre sunt invelite de un strat subtire de ceara care impiedica teserea lor, dar care ii dau avantajul de a nu absorbi apa.

Panza sau stofa cu care se dubleaza, in interior, un obiect de imbracaminte, pentru a-i da un aspect mai ingrijit si pentru a-l face mai calduros.

Provine din stratul care creste sub primul strat superficial de par al caprei de munte Hyrcus, acest par este numit si duvet, are o lungime care variaza intre doi si sase centimetri, o extraordinara capacitate de a izola termic atat de cald cat si de frig.

Tesatura de matase, lana, bumbac etc. care prezinta pe fata fire dese cu lungimea mai mica de un milimetru, perpendiculare pe suprafata tesaturii.

Bluza pe gat, cu o fenta laterala, cu maneci largi, lunga pana la solduri si legata in talie cu un fel de brau, specifica portului popular rus, confectionata din materiale lucioase.

O substanta macromoleculara naturala din clasa glucidelor, este constituientul principal al membranelor celulelor vegetale. Celuloza este polizaharida, impreuna cu lignina (un compus macromolecular aromatic) si alte substante, formeaza peretii celulelor vegetale, ce confera plantei rezistenta mecanica si elasticitate.

Tesatura usoara din lana sau bumbac, de obicei cu design imprimat.

Bucata triunghiulara sau trapezoidala de panza sau stofa, folosita ca piesa componenta a unui obiect de imbracaminte sau ca adaos pentru a largi un articol de imbracaminte.

Fusta foarte larga, in forma de clopot, realizata fara cusatura, prin decuparea suprafetei dintre doua cercuri concentrice, primul fiind egal cu lungimea taliei și distanța dintre ele fiind lungimea fustei.

Fir din bumbac sau in folosit pentru a broda. 

O tesatura groasa de lana (uneori combinata cu bumbac, canepa, matase) cu desene multicolore. 

Tesatura din in, canepa sau bumbac, imprimata, plina, rezistenta, folosita in special pentru sacouri.

Tesatura rigida din par de cal si bumbac sau panza folosit pentru confectionarea fustelor lungi, foarte largi, in forma de clopot, sustinuta in interior de arcuri subtiri de otel, care erau purtate pe sub rochii.

Tesatura din in, bumbac, matase sau lana, cu desene mari in relief, folosita la confectionarea fetelor de masa, a asternuturilor, bluzelor si sacourilor.

Tesatura fina si usoara cu gaurele, reprezentand modele variate, executata manual sau mecanic din fire subtiri de ata, de matase sau de fibre sintetice.

Este numita si „regina dantelei”, pentru extraordinara ei frumusete, este foarte fina si usoara, dar in acelasi timp  foarte rezistenta. Cu un model floral pe un fundal transparent, aceasta permite incrustarea cu mari cantitati de cristale si pietre.

Este o dantela in care modelele sunt reprezentate de flori naturale si panglici cusute pe un fundal simplu.

Este o dantela cu spatii neregulate, cu design floral ce implica o multime de detalii.

Este o dantela cu trandafiri cusuti pe un fundal de plasa.

Este o dantela cu ochiuri largi, a carei impletitura comporta un sistem de fire ce evolueaza diferit.

Este o dantela usoara cu un model cu ornamente delicate pe toata suprafata materialului.

Este o dantela grea, de tip damasc, cusuta cu acul in model floral, frunzis sau modele geometrice.

Tesatura din bumbac, groasa si deasa, cu firul in diagonala asemanatoare docului sau drilului, din care se confectioneaza blugi.

Tesatura groasa din bumbac, din care se confectioneaza haine de vara, salopete.

Tesatura deasa si groasa din fire de bumbac sau de canepa bine rasucite, care se foloseste la confectionarea imbracamintei de vara.

Puful ratei polare cu acelasi nume, se foloseste pentru captusirea hainelor de iarna, conferindu-le acestora un confort termic ridicat, femela ratei polare captuseste cuibul cu puf, acesta fiind colectat in perioada ulterioara clocirii.

Este o fibra cu elasticitate foarte mare. Are o rezistenta mai mare decat cauciucul sau elasticul, este usor de curatat si rezistent la apa si lumina.

Tesatura din bumbac sau matase, cu impletitura rara, pe care se brodeaza.

Tesatura din in, bumbac sau lana, cu dungi geometrice alternative, in relief, cu careuri trecute in diagonala, care seamana cu un fagure de albine.

Sortiment fin din postav.

Broderie (in forma de mici semicercuri) cu care se tiveste marginea unui obiect de panza.

Material in forma de fir subtire, netors, de provenienta vegetala, animala sau minerala ori produs pe cale sintetica, folosit de obicei ca materie prima la fabricarea tesaturilor.

Se impart in mai multe grupe:

- Fibre Naturale
- Fibre Artificiale
- Fibre Sintetice

I. Fibrele Naturale
Se impart in 2 categorii;

- Fibre proteice naturale
- Fibre celulozice naturale

Fibrele Proteice Naturale  
Parul de la animale este compus din fibre proteice. Acestea ard mai greu decat matasea, flama este rapida, dar este dificil sa fie intretinuta arderea. Aceste fibre sunt constituite din catene macromoleculare cu structura de proteine.
Cele mai importante fibre din aceasta grupa sunt: matasea naturala si lana.

Fibrele Celulozice Naturale
Fibrele celulozice au un grad de policondensare care difera de la un material celulozic la altul. Printre fibrele celulozice naturale se numara cele obtinute din : bumbac, in, canepa, iuta, etc.

II. Fibrele Artificiale
Fibrele artificiale obtinute prin modificarea polimerilor naturali sunt : vascoza, acetat, triacetat, matase cuproamoniacala. Pentru elasticitate se adauga fibre elastomere (lycra etc.), care au o mare capacitate de alungire (se pot lungi de cinci-sase ori sub actiunea unei forte de intindere) si de revenire rapida la lungimea initiala.

Fibrele artificiale se impart in doua mari categorii :
- Fibre artificiale din celuloza regenerata.
- Fibre artificiale din celuloza modificata chimic.

Fibrele Artificiale din Celuloza Regenerata
Cel mai important produs de acest tip este vascoza.

Fibrele Artificiale din Celuloza 
Cea mai importanta fibra artificiala din celuloza este matasea acetat.

III. Fibrele Sintetice
Fibrele sintetice au unele proprietati superioare celor naturale printre care: rezistenta mecanica foarte buna, rezistenta chimica excelenta, rezistenta la molii si la putrezire. Fibrelor sintetice li se pot conferi proprietati pe care nu le au cele naturale: neinflamabilitate, rezistenta la temperaturi mari etc. Exista insa si proprietati nesatisfacatoare: absorbtie de umiditate scazuta, încarcare electrostatica mare, efecte de scamosare (pilling), colorabilitate mai dificila.

Fibra de Sticla 
Este o fibra extrem de fina, utilizata pe scara larga in industria textila si pentru izolare.

Tesatura usoara de lina (mai rar de bumbac), moale și pufoasa, din care se fac obiecte de imbracaminte.

Produs textil din ochiuri in forma de patrate, romburi. 

Tesatura din lana cu suprafata fina si grosime mare, de masa medie pana la mare, cu un efect de dungi oblice, adanci, pe ambele fete, din fire de lana pieptanata, in legatura diagonal progresiv sau diagonal intarit. Se foloseste pentru pantaloni, costume pentru barbati, rochii, costume si mantouri pentru femei.

Tesatura permeabila sintetica.

Tesatura groasa de matase amestecata cu lana sau mohair, de multe ori rigidizata cu guma.

Tesatura sau banda din matase sau bumbac, cu nervuri pronuntate.

Tesatura ce provine de la bovinele Iac (o specie care traieste in regiunile inalte din Himalaya, blana lor este neagra si scurta) fibrele textile sunt foarte fine si foarte apreciate, au valoare asemanatoare cu casmirul.

Fibra din celuloza naturala extrasa din tulpina de in, are  culoare gălbuie, cenuşie sau cafenie, fibra este moale, putin  lucioasa si flexibila, este mai puternica decat fibra de bumbac, dar mai putin elastica, se vopseste greu. Se mototoleste foarte repede si trebuie calcata umeda si la temperaturi foarte mari.
Fibrele cele mai fine sunt folosite pentru fabricarea damascului, danteleor. Fibrele mai rezistente pentru fabricarea sforilor si franghiilor.

Tesatura prin care nu trece apa.

Fibra textila obtinuta din tulpina iutei, intrebuintata la fabricarea articolelor vestimentare in combinatie cu matase sau lana.

Tesatura fabricata din matase, bumbac sau in, poate fi confundata cu dantele sau broderii datorita structurii si modelelor foarte asemanatoare. Pentru a putea recunoaste cu exactitate daca o tesatura este de tip Jacquard trebuie analizate ambele parti ale acesteia. In cazul unei tesaturi de tip Jacquard modelul existent pe fata materialului se regaseste pe partea din spate cu textura si culorile inversate.

Tricot ce provine din Canalul Manecii. Are o structura de tricot elastic, poate fi fabricat din toate tipurile de fibre in special din lana. 

Tesatura de matase sau din fibre sintetice ornata cu fire metalice fine in batatura, avand diferite intrebuintari.

Fibra naturala de origine animala, cu proprietati textile. Are capacitatea de a incalzi si a tine cald, nu se sifoneaza, este elastica, nu arde si nu ia mirosuri. Exista mai multe tipuri de lana: Merino, obtinuta de la oaia Merino, Crossbred, de la oile Crossbred, Casmirul de la caprele de munte Hyrcus, Angora de la iepurele de Angora, Alpaka de la lama etc. 

Este foarte fina si provine din lana tunsa prima data a mieilor intre 6 si 8 luni.

Fibra textila fabricata din cazeina, folosita ca inlocuitor al lanii.

Stofa impermeabila din lana.

Este o fibra cu elasticitate foarte mare. Are o rezistenta mai mare decat cauciucul sau elasticul, este usor de curatat si rezistent la apa si lumina. 

Dantela facuta din fire groase de ata din bumbac mercerizat, impletit.

Tesatura din bumbac usor, cu carouri, folosita pentru confectionarea articolelor de vara.

Este o fibra cu componenta proteica, obtinuta din gogosile (secretia) viermelui de matase. Este cea mai puternica fibra naturala. Proprietatile fizico-mecanice ale matasii plaseaza aceasta fibra, pe langa lana si bumbac, ca etalon intre alte materiale fibroase. Proprietatile sunt determinate atat de structura, cat si de rasa viermilor. Rezistenta matasii degomate este mai mică cu circa 25% fata de rezistenta dinainte de degomare.

Culoarea matasii brute este data de pigmentii din sericina (galben, galben-verzui sau alb); dupa degomare, matasea este alb stralucitoare.
Diametrul fibrelor este de 20–30 µm la partea exterioară, de 30–40 µm la mijloc şi de 17–25 µm la partea inferioară.
Matasea are cea mai mare rezistenta la rupere dintre fibrele naturale. Conductibilitatea electrica si termica este scazuta.

A captusi un material textil cu altul mai gros, fixandu-l pe intreaga suprafata prin cusaturi care scot in relief un model. 

Tesatura monocromatica din matase, bumbac sau matase artificiala cu suprafata ondulata si brazdata ca dungile de marmura. Acesta este produs prin presarea materialului intre doi cilindri de metal care se aplatizeaza.

(mai ales despre bumbac) Tratat cu o soluție de hidrat de sodiu sau de potasiu pentru a i se da un luciu matasos, a i se mari rezistenta si capacitatea de absorbtie a colorantilor.

Este una din cele mai vechi rase de oi din lume. Traieste in Alpii de Sud din Noua Zeelanda. Tesatura din lana merino este potrivita atat pe timpul verii (lasa pielea sa respire) cat si pe timpul iernii (calduroasa), are o textura moale, usoara si placuta la atingere. 

Poate fi obtinuta fie prin dezvoltarea unor fibre sintetice (cum ar fi poliester sau acrilic) fie prin dezvoltarea de fibre artificiale (vascoza). Tesaturile din microfibra sunt produse de o inalta tehnologie. Caracteristica lor principala este diametrul fibrei, aproximativ 6-7 microni, care le face potrivite pentru protectie impotriva intemperiilor si a frigului.

Este o fibra din celuloza semi-sintetica, realizata prin procesul de filare de cele mai multe ori de la fagi.

Este firul pentru tricotat (tesaturi), obtinut din blana caprelor de Angora si nu trebuie confundat cu lana de Angora care se obtine din blana iepurilor de Angora.
Fibra de mohair are aproximativ 25 – 45 microni in diametru. Aceasta creste in diametru odata cu varsta caprelor, firele de la animalele mai tinere folosindu-se in industria hainelor, iar cele de la animalele mai in varsta folosindu-se pentru covoare, cuverturi, si alte textile care nu mai tin de vestimentatie.
Pe langa calitati ca durabilitatea si rezistenta, firul de mohair este renumit si pentru stralucirea sa, fapt care a dus la supranumirea acestuia “fibra-diamant”, cat si la utilizarea lui in combinatia cu alte fire pentru a da luciu tesaturilor. Iarna calduros si vara racoros, mohairul da o tesatura durabila, rezistenta, elastica natural si care nu se sifoneaza usor. Este considerata o fibra de lux cum sunt casmirul, angora (de la iepurele de Angora) si matasea, fiind mult mai scump decat lana de la oi.

Tesatura din bumbac, foarte rezistenta, neteda cu aspect de piele.

Lana obtinuta din postavuri vechi, folosita ca materie prima pentru lana artificiala.

Tesatura din panza sau vascoza, care este acoperita sau imbibata cu substante impermeabile, folosita pentru a proteja obiectele impotriva apei.

Tesatura fina si transparenta, din bumbac, matase sau stofa, folosita pt confectionarea imbracamintei usoare, vaporoase.

Tesatura foarte subtire din bumbac sau matase. 

Este un nume generic folosit pentru un grup de fibre textile din polimeri sintetici, cunoscuti sub numele de poliamide. Este primul polimer sintetic care a avut succes comercial, datorita faptului ca este ieftin, usor, fin si tare.

Este o tesatura sintetica groasa, dura, folosita pentru o varietate de aplicatii.

Tesatura de bumbac sau de in foarte fina, transparenta, aspra la pipait, cu aspect mat sau lucios din fire rasucite si apretate.

Tesatura cu nervuri orizontale foarte marcate.

Tesatura care provine din orasul cu acelasi nume. Este o tesatura foarte fina, cu pete albe pe un fundal colorat.

Tesatura din in, bumbac sau alte fibre.

O tesatura deschisa care se tese grosier folosita in mod traditional pentru eco-cusatura.

Un material rigid folosit pentru fabricarea velelor, corturilor, gentilor de mana si alte  articole ce necesita robustete.

Fibra cheratinica naturala, obtinuta din blana camilei Camelus sau a dromaderului Camelus dromedarius. Fibrele exterioare sunt lungi, groase si rezistente, iar cele din interiorul blanii sunt fine si moi. Fibrele sunt folosite in filatura cardata pentru realizare de tesaturi grele pentru mantale, cuverturi. Aceste tesaturi apretate, suple, prezinta un aspect lucios sau velur. Se folosesc in tricotaje, in amestecuri cu diferite fibre.

Panza de bumbac deasa, subtire si neteda.

Tesatura din bumbac fin sau muselina avand atat culoarea cat si aspectul unui ou.

Tesatura din bumbac, de obicei de culoare alba. Este folosit pentru imbracaminte si mobilier.

O cusatura realizata cu mana in forma de Z cu scopul de a prinde materialul de o intaritura fara ca acest lucru sa se observe.

Tesatura de bumbac, lana, par de capra, mai groasa decat catifeaua si cu parul mai lung decat al acesteia, care se folosește mai ales in tapiterie.

Este o fibra caracterizata de rezistenta și duritate, ușor de intretinut și cunoscută mai degrabă sub denumirile de nylon, perlon, dederon sau grilon. Prezinta o elasticitate foarte mare.

Produs chimic macromolecular format din numeroase molecule de ester, folosit mai ales in fabricarea fibrelor sintetice.

Tesatura foarte deasa si groasa, din fibre de bumbac, lana sau tesatura sintetica, este foarte rezistent. In functie de grosimea tesaturii se pot confectiona camasi, bluze, paltoane subtiri etc.

Este o stofa din lana sau bumbac, groasa, compacta din care se confectioneaza sacouri, paltoane.

Este lana obtinuta din blana boului mosc.

Denumire dată fibrelor obtinute din nervurile si teaca frunzelor unor specii de palmieri din genul Raphia, sunt elastice si rezistente, avand diverse utilizari.

Este o fibra de celuloza regenerata. Este fabricata din celuloza purificata, in principal din pasta de lemn, care este transformata chimic intr-un compus solubil. Deoarece raionul este fabricat din polimeri care apar in mod natural, acesta este considerat o fibra semi-sintetica. Tipuri specifice de raion includ viscoza, modal, fiecare dintre ele difera in procesul de fabricatie si proprietatile produsului finit.

Este o fibra de rafie extrasa din tulpinile plantelor de Ramie. Sunt fibre usor de vopsit, care absorb cu usurinta apa. Se folosesc mai ales pentru fete de masa si sfori. Ramia este o fibra foarte puternica, rezistenta la rupere si aproape deloc elastica. De obicei, se prelucreaza in combinatie cu lana, bumbacul sau matasea.

Banda ce se pune la tivul pantalonilor barbatesti.

Tesatura de in sau de matase naturala, din fire mai groase si neuniforme, care ies in relief pe suprafata tesaturii.

Tesatura din matase, bumbac, lana, dar si din fibre sintetice (poliester). Tesatura este deasa, neteda, lucioasa. Termenul de “satin” se refera la metoda de fabricare a tesaturii si nu la fibrele care il acatuiesc.  

Tesatura din matase, cu firul in diagonala, intrebuintata mai ales pentu captuseli.

Stofa fina, moale, din fire de lana foarte lungi, pieptanate sau cardate.

Tesatura subtire si deasa de bumbac, din care se confectioneaza in special lenjerie.

Fibre textile obținute prin procese de sinteza chimica pe baza de diverse produse cum ar fi carbunele si uleiul. Sunt produse sub forma de filamente sau fibre discontinue si sunt clasificate in: poliamida, poliester, poliacrilic.

Planta textila cultivata in regiunile tropicale, din care se extrag fibre foarte rezistente. Aceste fibre sunt folosite la fabricarea sforilor.

O forma speciala din plastic sau lemn ce contine toate liniile necesare pentru alcatuirea unui tipar (rascroiala manecii, forma soldului, o linie dreapta etc.)

Fibra sintetica cunoscuta pentru elasticitatea sa mare.

Tesatura de bumbac colorata cu desene imprimate, folosita la confectionarea imbracamintei de vara pentru femei.

Este lana provenita de la antilopa tibetana sau chiru.

Sistemul de notare Super este folosit pentru a nota calitatea tesaturii de lana, cu cat numarul este mai mare, cu atat calitatea lanii este mai inalta.

A intari marginile unei tesaturi cu o cusatura rara, pentru a impiedica destramarea firelor.

Tesatura din bumbac sau nylon, din care se confectioneaza articole cu caracteristici deosebite de confort.

Tesatura din matase, lucioasa si neteda care produce in miscare un fosnet caracteristic. 

Tesatura din bumbac sau lana cu carouri mari, divers colorate, folosita cel mai frecvent in Scotia.

Muselina de bumbac, foarte subtire, de culoare deschisa.

Panza subtire care aplicata pe dosul tesaturilor le intareste.

Produs textil obtinut la razboaiele de tesut prin incrucisarea in unghi drept a unor fire de urzeala, batatura, panza, stofa sau alt obiect tesut din fire textile.

Tesatura din lana, cu masa variabila, cu dungi caracteristice transversale, vizibile sau cu alternarea succesiva a dungilor fine cu unele mai groase, cu efect reiat. Termenul provine din limba franceza „Epinglé“ inseamna tesatura a carei suprafata prezinta un efect de reiat, cu dungi transversal, de diferite fineti.

Panza subtire din bumbac cu tesatura foarte rara.

Cusatura vizibila, foarte marunta si regulata, facuta cu masina sau cu mana, in care fiecare impunsatura incepe de la locul ultimei impunsaturi precedente.

Tesatura elastica tricotata din lana, bumbac sau matase, folosita pentru confectionarea articolelor de imbracaminte.

Tesatura fina cu aspect de plasa, avand ochiuri mici, octogonale, folosita in confectionare a diverse articole vestimantare.

Stofa fina de lana cu fibre lungi, grele, de culori diferite.

Reprezinta ansamblul firelor textile paralele montate in razboiul de tesut, printre care se petrece firul de batatura pentru a se obtine tesatura.

Dantela foarte usoara din bumbac, se fabrica in orasul francez cu acelasi nume sau in Belgia.

Fibra are componenta de baza celuloza, este fabricata industrial, se aseamana bumbacului, dar spre deosebire de acesta, poate avea caracteristici variate de culoare cu aspect stralucitor sau mat. Vascoza este utilizata in combinatii, pentru imbracaminte diversa moale si confortabila, ca inul si catifeaua.

Tesatura de bumbac, in sau canepa, foarte apretata, folosita pentru a intari tesaturi.

Tesatura usoara, transparenta, din fibre naturale, artificiale sau sintetice.

Tesatura din lana de calitate superioara. Supusa unor procese tehnologice, datorită cărora capata aspect de catifea.

Fibra zeilor, lana provine de la lamele Vicuna, este moale, groasa, lungimea fibrei depaseste rareori 25 mm, facand-o potrivita pentru tesaturile din lana filata.

Tesatura facuta din fire de lana de calitate foarte buna, foarte putin rasucite, dezlanate si scamosate pentru a avea aspectul asemanator cu al zibelinei.

Tesatura usoara din bumbac mercerizat, intr-o singura culoare sau cu dungi colorate.